“Ceferiştii ies în stradă la mitinguri de protest organizate de Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, în 29.05.2023 şi în 26.06.2023, între orele 10.00-12.45, lângă Parcul din faţa Ministerului Transporturilor şi lângă parcarea din faţa Ministerului Transporturilor pentru că vrem Bugetul aprobat şi Statutul aplicat şi sunt hotărâţi ca să protesteze împreună şi cu celelalte Federaţii Sindicale Feroviare în faţa sediului Guvernului României pentru aprobarea de către Guvernul României a BVC-urilor: CFR Călători şi CFR Infrastructură pe anul 2023 şi pentru aplicarea Legii nr. 195/2020 privind Statutul Personalului Feroviar la Ceferişti de la 01 iulie 2023”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, Rodrigo Maxim.  El a menţionat că ceferiştii sunt revoltaţi de continuarea degradării condiţiilor de muncă şi în anul 2023, dar şi de faptul că nu există la CFR Călători o salarizare care să permită un sistem de stimulare al performanţei şi de creştere a eficienţei angajaţilor. De asemenea, alte nemulţumiri sunt legate de degradarea condiţiilor de călătorie  cu trenurile de călători ale CFR Călători şi în anul 2023 din cauza lipsei fondurilor de reparaţii material rulant şi al fondului de investiţii, de reţinerea celor 10% la bugetele de compensaţie/subvenţie şi la facilităţile de călătorie, de faptul că CFR Călători în anul 2023 funcţionează pe un buget mai mic decât în anul 2022, deşi preţurile sunt duble şi de favorizarea Operatorilor de Transport Feroviar de Călători privaţi în raport cu CFR Călători.

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor Kevin McCarthy a apreciat, într-o alocuţiune, că acest compromis bugetar, despre care nu a oferit detalii, este ”întru totul demn de poporul american”. The White House and Republican negotiators reached a tentative deal late Saturday to raise the US debt ceiling and avert a default that threatened to send tremors through the global economy — Bloomberg (@business) Liderul conservator s-a felicitat cu privire la ”reduceri istorice” ale cheltuielilor publice pe care acordul le prevede, în opinia sa, principala revendicare a republicanilor. ”Acest acord este un compromis, ceea ce înseamnă că fiecare nu obţine tot ceea ce vrea”, a reacţionat, la rândul său, Joe Biden, care dă asigurări că textul ”reduce cheltuielile, protejând totodată programe publice esenţiale”. Preşedintele democrat apreciază că acest acord cu  conservatorii este ”o veste bună, pentru că evită un default (de plată) catastrofal”. Kevin McCarthy a anunţat că se întâlneşte din nou, duminică, cu Joe Biden şi că va publica textul, rezultatul unor negocieri dificile. Presa americană scrie că acordul între Executiv şi opoziţie ridică pe o perioadă de doi ani - până la alegerile prezidenţiale din 2024 - plafonul îndatorării publice a Statelor Unite. Dacă această ridicare a plafonului nu ar fi avut loc, prima putere mondială risca să intre în incapacitate de plată la 5 iunie, incapabilă să-şi onoreze angajamentele financiare - salarii, pensii şi rambursarea creditorilor. La fel ca aproape toate economiile mari, Statele unite trăiesc pe credit. Însă, spre deosebire de alte ţări dezvoltate, America se loveşte mereu de o constrângere juridică - plafonul datoriei, suma maximă de îndatorare a Statelor Unite, care este necesar să fie ridicată în mod oficial de către Congres. Din această procedură legislativă de rutină, republicanii, majoritari în Camera Reprezentanţilor din ianuarie, au făcut un instrument de presiune politică. Ei au refuzat să scrie un ”cec în alb” preşedintelui democrat şi au condiţionat

Planul, care nu a fost publicat anterior, a fost trimis guvernelor lumii înainte de ”Summitul pentru un nou pact global de finanţare” de la Paris, programat în iunie, de către Iniţiativa Bridgetown, condusă de liderul Barbados Mia Mottley. Ideea, inclusă într-un document de consultare din aprilie 2023, s-ar baza pe puterea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a altor bănci multilaterale de dezvoltare (BMD) şi face parte din eforturile tot mai mari de reformare a sistemului financiar internaţional. FMI şi alte BMD ar trebui ”să reducă premiile de macro-risc excesive asupra ţărilor în curs de dezvoltare, prin intermediul unor  garanţii valutare de 100 de miliarde de dolari pe an”, pentru finanţarea în monede interne mai volatile decât în dolar sau euro. Garanţiile ar fi doar pentru ”investiţii în tranziţia verde”, despre care o sursă implicată în planuri a spus că ar putea include obligaţiuni ”verzi”, concentrate pe proiecte ecologice, precum şi altele, cum ar fi obligaţiunile ”albastre”, axate pe oceane, şi obligaţiunile legate de sustenabilitate. Beneficiul lor este că BMD-urile ar interveni şi ar compensa cumpărătorii internaţionali ai acelor obligaţiuni, dacă ţara implicată şi-ar devaloriza moneda şi ar reduce efectiv valoarea în dolari a plăţilor sale de obligaţiuni. Înlăturând acest risc pentru investitori, ar trebui să reducă semnificativ ratele dobânzilor pe care guvernele trebuie să le plătească. Pentru unii, ar putea fi chiar impulsul necesar pentru a recâştiga accesul la pieţele globale de capital pierdute în timpul pandemiei de Covid. Un raport publicat în cadrul discuţiilor COP27 asupra climei a sugerat că ţările în curs de dezvoltare ar avea nevoie de 1.000 de  miliarde de dolari pe an în bani publici şi privaţi anual, până în 2030, pentru a combate încălzirea globală, dar fluxurile de capital de până acum reprezintă doar o fracţiune din ceea ce este necesar. Un raport al Băncii Mondiale şi al altor mari creditori multilaterali a spus că au dat 51 de miliarde de dolari în 2021, alături de 13

Cazul face parte dintr-o dispută extinsă privind proprietates intelectuală între foştii colaboratori, care include alte procese în SUA, Canada, Franţa, Germania şi Ţările de Jos. Companiile au lucrat anterior împreună pentru a integra serviciul de streaming muzical al Google în produsele Sonos. În 2020, Sonos a dat în judecată Google pentru încălcarea brevetelor, în Los Angeles şi la Comisia pentru Comerţ Internaţional (ITC) din SUA, acuzând gigantul tehnologic că i-a copiat tehnologia în timpul colaborării cu dispozitive precum Google Home şi Chromecast Audio. Sonos a câştigat anul trecut, la ITC, o interdicţie limitată de import pentru unele dispozitive Google, la care Google a făcut recurs. Google a contestat cu propriile sale procese de brevet în California şi la ITC, acuzând Sonos că a încorporat tehnologia companiei de tehnologie în difuzoarele sale inteligente. Sonos a numit procesele Google drept ”o tactică de intimidare”, pentru ”a presa un concurent mai mic”. Sonos, cu sediul în Santa Barbara, California, a pierdut aproape o cincime din evaluarea de pieţa, la începutul acestei luni, după ce şi-a redus previziunile privind veniturile. Juriul a constatat că Google a încălcat unul dintre cele două brevete ale Sonos aflate în cauză în proces. Sonos a cerut anterior instanţei despăgubiri de 90 de milioane de dolari, o solicitare despre care Google  a declarat într-un document judecătoresc că Sonos a redus-o de la 3 miliarde de dolari după ce judecătorul de district din SUA William Alsup a restrâns cazul. Un purtător de cuvânt al Google a declarat acest caz este ”o dispută restrânsă cu privire la unele caracteristici foarte specifice, care nu sunt utilizate în mod obişnuit”, şi că compania ia în considerare următorii paşi. Google a mai spus că ”am dezvoltat întotdeauna tehnologia independent şi am concurat pe baza ideilor noastre”. Un purtător de cuvânt al Sonos a declarat că verdictul ”reafirmă că Google a încălcat în serie portofoliul nostru de brevete”.

Costul vieţii a crescut semnificativ în ultimele luni, inflaţia atingând în februarie cel mai ridicat nivel din mai bine de un sfert de secol, 18,4% în termeni anuali. În aprilie, inflaţia a fost de 14,7%. ”Salariu minim va fi anul viitor de peste 4.200 de zloţi (1.015 dolari)”, a declarat Malag, citat de agenţia de presă controlată de stat PAP. Ea a spus că, la fel ca în 2023, anul viitor salariul minim va fi majorat în două trepte - de la 1 ianuarie şi 1 iulie. Salariul minim a fost ridicat la 3.490 de zloţi în ianuarie 2023 şi va fi majorat la 3.600 de zloţi din iulie. Data alegerilor nu a fost încă stabilită, dar este programată să aibă loc în octombrie sau noiembrie.

”O persoană a murit. Este vorba despre un agent de securitate, într-o întreprindere din oraş. La momentul atacului, el se afla pe stradă”, a anunţat pe Telgram guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov. ”DOUĂ ÎNTREPRINDERI MARI”, ATINSE ”Doi adolescenţi, o fată de 15 ani (...) şi un băiat de 17 ani” au fost răniţi în acest atac, în satul Şebekino, situat lângă frontiera cu Ucraina, şi au fost ”transportaţi la un spital de copii”, anunţă el. Altă persoană a fost rănită, fără să fie spitalizată, potrivit guvernatorului. El precizează că atacurile din regiunea Belgorod au cauzat pagube unor linii electrice, au atins ”două întreprinderi mari” şi au cauzat un incendiu. În regiunea Belgorod, care se învecinează cu Ucraina, a avut loc, la începutul acestei săptămâni, o incursiune armată spectaculoasă, de pe teritoriul ucrainean, iar ulterior a fost ţinta unor atacuri regulate. UN MUNCITOR MORT ÎNTR-UN TIR DE MORTIER Guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, a anunţat moartea unui muncitor, în urma unui tir de mortier, în apropiere de satul Pehovo. Acest bărbat lucra la ”fortificaţii” de apărare în apropiere de Ucraina, precizează guvernatorul. În Rusia, două drone au avariat o clădire din care este administrat un oleoduct, în regiunea Pskov (vest), a anunţat sâmbătă guvernatorul acesteia, Mihail Vedernikov. Nicio victimă nu a fost semnalată, iar o anchetă era în curs. Potrivit unor informaţii neconfirmate, difuzate de Baza, o publicaţie rusă prezintă pe Telegram care are surse în rândul serviciilor secrete, dronele vizau o staţie de pomparea petrolului Transneft din Pskov. Baza anunţă un atac cu dornă şi asupra altei staţii petroliere, în regiunea Tver, la nord-vest de Moscova. Guvernul regional din Tver menţionează într-un comunicat ”căderea unei drone” în apropiere de satul Erohino, care nu s-a soldat cu victime. El nu oferă alte detalii despre circumstanţele acestui incident. În ultimele săptămâni, atacuri cu drone în Rusia s-au multiplicat, în general în regiuni limitrofe Ucrainei.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a precizat că circulă, în mod fals, un mesaj pe WhatsApp referitor la măsurile de autoprotecţie pentru populaţie în cazul contaminării radioactive a mai multor regiuni din ţară. „Mesajul de mai jos NU APARŢINE IGSU! Având în vedere sesizările primite din partea cetăţenilor cu privire la un mesaj […]

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) lansează o adresă specială de e-mail, pentru a veni în sprijinul consumatorilor care identifică elemente menite să le afecteze direct interesele şi să îi determine să ajungă într-o situaţie financiară dificilă, în timpul derulării unui credit bancar contractat. Anunţul vine după ce ANPC a sancţionat 19 bănci pentru practici […]

Cât te costă distracția la parcul de sporturi nautice a lui Dan Bittman

David Popovici a dat Bacalaureatul într-o sesiune specială dedicată celor care fac parte din loturile olimpice ori competiții sportive sau artistice. Campionul nostru mondial se poate bucura de o vacanță liniștită căci a promovat examenul maturității cu o medie bună. Multiplu campion mondial, european și național, Popovici (18 ani), care a dat examenul în Prahova, […]

Smiley și Gina Pistol se căsătoresc azi

Liderul liberalilor şi premierul Nicolae Ciucă a avut, vineri, o discuţie cu prim-vicepreşedinţii PNL, au declarat surse politice. Discuţiile au vizat strategia formaţiunii, în contextul amânării rotaţiei premierilor până după soluţionarea problemelor din educaţie. Liberalii i-au transmis şefului Executivului solicitarea ca ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, şi ministrul Muncii, Marius Budăi, să se ocupe de […]

”Suntem foarte aproape şi sunt optimist”, a anunţat vineri seara preşedintele american. ”Sper că vom afla în această noapte dacă suntem fi în măsură să încheiem un acord”, a adăugat el. Acest acord - indispensabil ca republicanii să accepte să adopte prin vot, în Congres, o ridicare a plafonului datoriei publice a Statelor Unite - ar urma să ”îngheţe” anumite cheltuieli, fără să se atingă de bugetul alocat apărării şi veteranilor, scriu The New York Times (NYT) şi The Washington Post (WP). El ar permite o amânare cu doi ani a riscului unei intrări în incapacitate de plată - până după următoarele alegeri prezidenţiale. Acesta scenariu fără precedent al unei bancrute a primei puteri mondiale intervine după data de 5 iunie, în lipsa unui acord politic şi  unui vot atât în Senat, cât şi în Camera Reprezentanţilor. O nouă estimare oferă câteva zile de răgaz faţă de precedenta evaluare, care intervenea la 1 iunie. Statele Unite vor intra atunci atât în incapacitatea de a-şi rambursa creditorii - definiţia incapacităţii de plată -, cât şi să plătească salariile anumitor funcţionari şi prestaţiile sociale. Miza - în afara evitării unui cataclism financiar, social şi economic - este să permită fiecărei tabere să limiteze pagubele la nivel politic. Kevin McCarthy, care are nevoie să-şi afirme poziţia de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, ar putea să pretindă că a impus mai multă rigoare bugetară, iar democraţii că au apărat prestaţiile sociale sau marile proiecte de investiţii.

La adresa lansată, consumatorii pot semnala creşterea exagerată a ratelor şi, ca atare, a gradului de îndatorare, faţă de momentul contractării creditului, creşterea nejustificată a dobânzii aplicate pentru rambursarea creditului, comparativ cu prevederile contractuale, prezentarea, la momentul ofertării, doar a soluţiei de rambursare cu rate egale (ponderea în rată fiind de 75% dobândă şi 25% sold principal), fără a i se pune la dispoziţie mai multe posibilităţi de rambursare pentru a alege. Adresa la care pot fi semnalate aceste nereguli este . Cei care vor să semnalezeastfel de situaţii trebuie să transmită pe adresa de e-mail scanarea următoarelor documente: contractul si scadenţarul iniţial; valoarea actuală a ratei; notificările primite de la bancă; venitul net al titularului, la momentul contractării şi în prezent; corespondenţa avută cu banca. ”Pentru documentarea comparativă a comisarilor ANPC care se ocupă de acest domeniu, în cazul în care locuiţi sau munciţi în altă ţară a Uniunii Europene, deţineţi un contract de împrumut încheiat cu o bancă de acolo şi doriţi să veniţi în sprijinul instituţiei noastre - pentru o imagine cât mai completă referitoare la abordarea acestei chestiuni la nivelul comunitar - trimteţi, pe aceeaşi adresă de e-mail, scanarea documentelor care să conţină nivelul ratelor, scadenţarele, dobânzile sau orice altă informaţie referitoare la derularea creditului doriţi să ne puneţi la dispoziţie, fără a ne dezvălui datele Dvs. personale”, precizează reprezentanţii ANPC.

Curtea Comercială Internaţională din Singapore a declarat că o divizie a Credit Suisse nu a acţionat cu bună-credinţă şi a neglijat să păstreze în siguranţă activele lui Bidzina Ivanishvili, în cea mai recentă lovitură pentru banca aflată în dificultate, care este preluată de UBS. Credit Suisse a declarat imediat că va contesta decizia. Omul de afaceri miliardar Ivanishvili, care a fost prim-ministru al Georgiei din 2012 până în 2013, a plasat 1,1 miliarde de dolari sub tutela Credit Suisse Trust în 2005. Avocaţii lui Ivanishvili, Cavinder Bull şi Woo Shu Yan, de la firma de avocatură Drew & Napier, au spus că eşecurile Credit Suisse Trust au dus la o gestionare defectuoasă, frauduloasă, şi la pierderi substanţiale. În hotărârea publicată vineri, instanţa a declarat că banca nu a reuşit să protejeze activele lui Ivanishvili şi să-l împiedice pe Patrice Lescaudron, consilier la Credit Suisse Trust din Singapore, să aibă acces la acestea. Lescaudron a fost condamnat de un tribunal elveţian în 2018 pentru falsificarea semnăturilor foştilor clienţi, inclusiv Ivanishvili, pe o perioadă de opt ani. Acesta a recunoscut că a falsificat tranzacţiile şi a ascuns pierderile, într-o schemă care i-a adus zeci de milioane de franci elveţieni. El a fost eliberat în 2019 şi s-a sinucis în 2020. ”Nu se acceptă că inculpatul a avut o conduită rezonabilă”, a spus judecătorul Patricia Bergin într-o hotărâre scrisă. „A preferat importanţa ca domnul Lescaudron să păstreze un client mare, reclamantul, în cadrul organizaţiei Credit Suisse, decât respectarea obligaţiei sale de bază de a păstra activele Trustului în siguranţă”. Credit Suisse ştia că Lescaudron a încălcat reglementările menite să prevină frauda şi a aşteptat până la doi ani un răspuns din partea lui când a fost interogat, a spus Bergin. ”Toleranţa sa faţă de aceste încălcări flagrante nu a fost de bună-credinţă şi a fost nerezonabilă”, a adăugat Bergin. Cele 926 de milioane de dolari care urmează să fie plătite de Credit Suisse vor fi reduse cu 79 de milioane de

”Cred că există o şansă să ştiţi”, a spus Farley vineri, ca răspuns la o întrebare la CNBC despre dacă superîncărcătoareleTesla vor deveni standardul pentru încărcarea vehiculelor electrice. Acţiunile Ford au crescut vineri cu 7,8%, la 12,27 dolari pe unitate, în timp ce acţiunile Tesla au crescut cu 3,7% la 191,30 dolari pe unitate. Farley a declarat pentru CNBC că General Motors şi alţi producători de automobile vor avea ”o alegere mare de făcut”, în alegerea între încărcătoarele pentru vehicule electrice de la Tesla şi Sistemul de încărcare combinat (CCS). CCS este unul dintre cele câteva standarde concurente pentru încărcarea rapidă a vehiculelor. ”Standardul CCS joacă un rol crucial în stabilirea unei reţele extinse de staţii de încărcare rapidă în America de Nord”, a spus General Motors. Din 2012, Tesla a dezvoltat şi implementat propriul încărcător de mare viteză pentru vehicule, numit Supercharger, care poate oferi o autonomie de până la 322 mile (518 km) în doar 15 minute.   Farley a declarat vineri, pentru CNBC, că Ford avea aproximativ 10.000 de încărcătoare rapide, iar acordul cu Tesla ”va dubla acest lucru”. Proprietarii de vehicule electrice Ford vor respecta propriul software al companiei în timp ce folosesc un Supercharger în loc să folosească software-ul Tesla, care ar fi fost ”un deal breaker” pentru Ford, a declarat Farley pentru CNBC.

”Circulaţia se deschide astăzi pe Pasajul Olteniţa începând cu ora 10.00! Legătura dintre Bucureşti şi Popeşti Leordeni nu va mai intersecta la nivel Centura Capitalei, iar traseul va fi astfel mai sigur şi mai confortabil pentru cei care tranzitează zona. Pasajul Olteniţa este cel mai mare din seria de trei pasaje construite de CNAIR în sudul Capitalei şi are o formă ovoidală spre deosebire de pasajele giratorii de la Domneşti şi Berceni (care au formă rotundă)”, explică şeful CNAIR într-o postare pe Facebook.   Cu o lungime de 3,69 km acest pasaj, construit în zona localităţii Popeşti Leordeni, asigură de acum legături continue pe Centura de sud a Capitalei, între A2 ăi A1, dar şi între Şoseaua Olteniţei (Bucureşti) şi DN4 (judeţul Ilfov).   ”Pasajul Olteniţa este cel de al treilea obiectiv pe care l-am deschis până acum circulaţiei care traversează Centura Capitalei, după pasajul Mogoşoaia deschis în septembrie 2021 şi pasajul Domneşti deschis în noiembrie 2022. În scurt timp urmează să fie deschis şi Pasajul Berceani, proiect care va îmbunătăţi şi mai mult siguranţa şi confortul circulaţiei rutiere din sudul Bucureştiului”, precizează Cristian Pistol.

Londoner Macao, un complex de cazinouri de lux cu tematică britanică din centrul jocurilor de noroc din China, a ţinut marea sa ceremonie de deschidere joi. Şi celebritatea fotbalului englez David Beckham a fost acolo pentru a onora evenimentul. Oraşul chinez al jocurilor de noroc a adăugat încă o staţiune de lux cazinou de-a lungul Cotai Strip, un termen pe care Las Vegas Sands îl foloseşte pentru a desemna o alee mărginită de cazinouri hoteliere, centre comerciale şi teatre. ”Nu poţi obţine o cameră de hotel mai bună decât ceea ce am pus noi în Londoner. Nu poţi obţine o experienţă de spa mai bună, nu poţi obţine o experienţă alimentară mai bună”, a declarat CEO-ul Las Vegas Sands, Robert Goldstein, joi, pentru CNBC. El a spus că deschiderea hotelului ”exemplifică angajamentul nostru faţă de calitate” şi a adăugat: ”Camerele sunt la fel de bune ca oriunde în lume”. Staţiunea a fost operaţională în ultimii doi ani, dar deschiderea sa a fost amânată din cauza restricţiilor stricte legate de Covid-19 şi a regulilor de călătorie. Staţiunea de 2 miliarde de dolari deţine replici ale clădirilor emblematice din Marea Britanie. Printre acestea se numără Palatul Westminster, reşedinţa oficială a primului ministru britanic de pe 10 Downing Street şi Fântâna Memorială Shaftesbury, printre alte monumente din Londra. Las Vegas Sands deţine The Londoner Macao, împreună cu The Venetian Macao, The Parisian Macao, Sands Maco şi The Plaza Macao & Four Seasons Hotel Macao, toate situate de-a lungul Cotai Strip, arătă site-ul companiei. La celelalte hoteluri pot fi văzute replici ale unor repere europene celebre, cum ar fi Turnul Eiffel şi canalul mare al Veneţiei. Goldstein este mândru că dezvoltatorul staţiunii de lux a adus Italia, Franţa şi Anglia în Macao, o regiune administrativă specială chineză. ”Cine nu iubeşte Parisul? Mi s-a părut o potrivire firească să închei triumviratul italian, francez şi apoi englez”, a spus Goldstein. Vzitatorii The Londoner Macao sunt fără îndoială atraşi cel mai mult de ”Extravaganţa

Engie şi Amazon au semnat un acord corporativ de cumpărare a energiei în baza căruia cea mai mare parte a energiei create de centrala de 66 de megawaţi (MW) va merge către grupul de comerţ electronic, au spus aceştia într-o declaraţie comună. Restul va merge la reţeaua electrică italiană. Cele două companii au convenit, de asemenea, să înceapă să producă energie verde dintr-o altă fermă agrovoltaică din Sicilia, până la sfârşitul acestui an, pentru a atinge o capacitate instalată totală de 104 MW cu cele două centrale. Cele două instalaţii vor ajuta la economisirea a peste 62.000 de tone de emisii de CO2 pe an, conform estimărilor Engie. Amazon Italia intenţionează să îşi alimenteze toate activităţile cu energie regenerabilă până în 2025. Filiala italiană a Engie îşi propune să atingă o capacitate verde instalată de 2 gigawaţi (GW) până în 2030, a declarat CEO-ul său, Monica Iacono, într-un comunicat.

”Trebuie să amenințăm direct teritoriile Statelor Unite. Cea mai apropiată este Alaska, o putem viza”, a spus generalul rus în retragere și vicepreședintele Dumei de stat din Rusia, Andrei Gurulov, la emisiunea propagandistului Vladimir Solovyov. Oficialul rus a mai susținut că SUA vor pune la dispoziția Kievului focoase nucleare tactice, însă nu a prezentat dovezi […]