
Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut la cel mai redus nivel de la mijlocul lui 2021, ajutând la inversarea unei tendinţe de explozie a inflaţiei şi constituind o veste bună pentru consumatori.
Preţul gazelor naturale în Europa a scăzut la cel mai redus nivel de la mijlocul lui 2021, ajutând la inversarea unei tendinţe de explozie a inflaţiei şi constituind o veste bună pentru consumatori.
Preotul Matei Vulcănescu, stabilit în Marea Britanie, a lansat pe Facebook afirmații grave pentru deținătorii de pisici ca animale de cas: Veți merge în iad! Iată postarea preotului: Ori pisică ori Hristos! Nu se poate si Împărăția Cerurilor si pisică! Cine nu se leapădă de pisică merge în Iad! Animalul a ajuns să substituie omul! […]
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon II) aveau active în valoare de peste 105 miliarde de lei, la finalul lunii aprilie, în creştere cu 18,9% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2022, arată datele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În cazul fondurilor de pensii facultative (Pilon III), activele acestora valorau aproape 4 miliarde de lei la finalul lunii aprilie, în creştere cu 17,35% față de aceeaşi dată a anului anterior.
“Ceferiştii ies în stradă la mitinguri de protest organizate de Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, în 29.05.2023 şi în 26.06.2023, între orele 10.00-12.45, lângă Parcul din faţa Ministerului Transporturilor şi lângă parcarea din faţa Ministerului Transporturilor pentru că vrem Bugetul aprobat şi Statutul aplicat şi sunt hotărâţi ca să protesteze împreună şi cu celelalte Federaţii Sindicale Feroviare în faţa sediului Guvernului României pentru aprobarea de către Guvernul României a BVC-urilor: CFR Călători şi CFR Infrastructură pe anul 2023 şi pentru aplicarea Legii nr. 195/2020 privind Statutul Personalului Feroviar la Ceferişti de la 01 iulie 2023”, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, Rodrigo Maxim. El a menţionat că ceferiştii sunt revoltaţi de continuarea degradării condiţiilor de muncă şi în anul 2023, dar şi de faptul că nu există la CFR Călători o salarizare care să permită un sistem de stimulare al performanţei şi de creştere a eficienţei angajaţilor. De asemenea, alte nemulţumiri sunt legate de degradarea condiţiilor de călătorie cu trenurile de călători ale CFR Călători şi în anul 2023 din cauza lipsei fondurilor de reparaţii material rulant şi al fondului de investiţii, de reţinerea celor 10% la bugetele de compensaţie/subvenţie şi la facilităţile de călătorie, de faptul că CFR Călători în anul 2023 funcţionează pe un buget mai mic decât în anul 2022, deşi preţurile sunt duble şi de favorizarea Operatorilor de Transport Feroviar de Călători privaţi în raport cu CFR Călători.
Preşedintele Camerei Reprezentanţilor Kevin McCarthy a apreciat, într-o alocuţiune, că acest compromis bugetar, despre care nu a oferit detalii, este ”întru totul demn de poporul american”. The White House and Republican negotiators reached a tentative deal late Saturday to raise the US debt ceiling and avert a default that threatened to send tremors through the global economy — Bloomberg (@business) Liderul conservator s-a felicitat cu privire la ”reduceri istorice” ale cheltuielilor publice pe care acordul le prevede, în opinia sa, principala revendicare a republicanilor. ”Acest acord este un compromis, ceea ce înseamnă că fiecare nu obţine tot ceea ce vrea”, a reacţionat, la rândul său, Joe Biden, care dă asigurări că textul ”reduce cheltuielile, protejând totodată programe publice esenţiale”. Preşedintele democrat apreciază că acest acord cu conservatorii este ”o veste bună, pentru că evită un default (de plată) catastrofal”. Kevin McCarthy a anunţat că se întâlneşte din nou, duminică, cu Joe Biden şi că va publica textul, rezultatul unor negocieri dificile. Presa americană scrie că acordul între Executiv şi opoziţie ridică pe o perioadă de doi ani - până la alegerile prezidenţiale din 2024 - plafonul îndatorării publice a Statelor Unite. Dacă această ridicare a plafonului nu ar fi avut loc, prima putere mondială risca să intre în incapacitate de plată la 5 iunie, incapabilă să-şi onoreze angajamentele financiare - salarii, pensii şi rambursarea creditorilor. La fel ca aproape toate economiile mari, Statele unite trăiesc pe credit. Însă, spre deosebire de alte ţări dezvoltate, America se loveşte mereu de o constrângere juridică - plafonul datoriei, suma maximă de îndatorare a Statelor Unite, care este necesar să fie ridicată în mod oficial de către Congres. Din această procedură legislativă de rutină, republicanii, majoritari în Camera Reprezentanţilor din ianuarie, au făcut un instrument de presiune politică. Ei au refuzat să scrie un ”cec în alb” preşedintelui democrat şi au condiţionat
Planul, care nu a fost publicat anterior, a fost trimis guvernelor lumii înainte de ”Summitul pentru un nou pact global de finanţare” de la Paris, programat în iunie, de către Iniţiativa Bridgetown, condusă de liderul Barbados Mia Mottley. Ideea, inclusă într-un document de consultare din aprilie 2023, s-ar baza pe puterea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a altor bănci multilaterale de dezvoltare (BMD) şi face parte din eforturile tot mai mari de reformare a sistemului financiar internaţional. FMI şi alte BMD ar trebui ”să reducă premiile de macro-risc excesive asupra ţărilor în curs de dezvoltare, prin intermediul unor garanţii valutare de 100 de miliarde de dolari pe an”, pentru finanţarea în monede interne mai volatile decât în dolar sau euro. Garanţiile ar fi doar pentru ”investiţii în tranziţia verde”, despre care o sursă implicată în planuri a spus că ar putea include obligaţiuni ”verzi”, concentrate pe proiecte ecologice, precum şi altele, cum ar fi obligaţiunile ”albastre”, axate pe oceane, şi obligaţiunile legate de sustenabilitate. Beneficiul lor este că BMD-urile ar interveni şi ar compensa cumpărătorii internaţionali ai acelor obligaţiuni, dacă ţara implicată şi-ar devaloriza moneda şi ar reduce efectiv valoarea în dolari a plăţilor sale de obligaţiuni. Înlăturând acest risc pentru investitori, ar trebui să reducă semnificativ ratele dobânzilor pe care guvernele trebuie să le plătească. Pentru unii, ar putea fi chiar impulsul necesar pentru a recâştiga accesul la pieţele globale de capital pierdute în timpul pandemiei de Covid. Un raport publicat în cadrul discuţiilor COP27 asupra climei a sugerat că ţările în curs de dezvoltare ar avea nevoie de 1.000 de miliarde de dolari pe an în bani publici şi privaţi anual, până în 2030, pentru a combate încălzirea globală, dar fluxurile de capital de până acum reprezintă doar o fracţiune din ceea ce este necesar. Un raport al Băncii Mondiale şi al altor mari creditori multilaterali a spus că au dat 51 de miliarde de dolari în 2021, alături de 13
New Development Bank, creditorul cu sediul la Shanghai mai bine cunoscut sub numele de "banca BRICS", este în discuţii cu Arabia Saudită pentru a admite această ţară ca al nouălea membru Această mişcare i-ar consolida opţiunile de finanţare în condiţiile în care acţionarul fondator, Rusia, are dificultăţi economice în urma sancţiunilor.
Cazul face parte dintr-o dispută extinsă privind proprietates intelectuală între foştii colaboratori, care include alte procese în SUA, Canada, Franţa, Germania şi Ţările de Jos. Companiile au lucrat anterior împreună pentru a integra serviciul de streaming muzical al Google în produsele Sonos. În 2020, Sonos a dat în judecată Google pentru încălcarea brevetelor, în Los Angeles şi la Comisia pentru Comerţ Internaţional (ITC) din SUA, acuzând gigantul tehnologic că i-a copiat tehnologia în timpul colaborării cu dispozitive precum Google Home şi Chromecast Audio. Sonos a câştigat anul trecut, la ITC, o interdicţie limitată de import pentru unele dispozitive Google, la care Google a făcut recurs. Google a contestat cu propriile sale procese de brevet în California şi la ITC, acuzând Sonos că a încorporat tehnologia companiei de tehnologie în difuzoarele sale inteligente. Sonos a numit procesele Google drept ”o tactică de intimidare”, pentru ”a presa un concurent mai mic”. Sonos, cu sediul în Santa Barbara, California, a pierdut aproape o cincime din evaluarea de pieţa, la începutul acestei luni, după ce şi-a redus previziunile privind veniturile. Juriul a constatat că Google a încălcat unul dintre cele două brevete ale Sonos aflate în cauză în proces. Sonos a cerut anterior instanţei despăgubiri de 90 de milioane de dolari, o solicitare despre care Google a declarat într-un document judecătoresc că Sonos a redus-o de la 3 miliarde de dolari după ce judecătorul de district din SUA William Alsup a restrâns cazul. Un purtător de cuvânt al Google a declarat acest caz este ”o dispută restrânsă cu privire la unele caracteristici foarte specifice, care nu sunt utilizate în mod obişnuit”, şi că compania ia în considerare următorii paşi. Google a mai spus că ”am dezvoltat întotdeauna tehnologia independent şi am concurat pe baza ideilor noastre”. Un purtător de cuvânt al Sonos a declarat că verdictul ”reafirmă că Google a încălcat în serie portofoliul nostru de brevete”.
Tranziţia ecologică a Europei va fi imposibilă fără China, a avertizat ministrul olandez al comerţului, în timp ce UE încearcă să îşi reducă o parte din dependenţa sa economică faţă de puterea asiatică.
Costul vieţii a crescut semnificativ în ultimele luni, inflaţia atingând în februarie cel mai ridicat nivel din mai bine de un sfert de secol, 18,4% în termeni anuali. În aprilie, inflaţia a fost de 14,7%. ”Salariu minim va fi anul viitor de peste 4.200 de zloţi (1.015 dolari)”, a declarat Malag, citat de agenţia de presă controlată de stat PAP. Ea a spus că, la fel ca în 2023, anul viitor salariul minim va fi majorat în două trepte - de la 1 ianuarie şi 1 iulie. Salariul minim a fost ridicat la 3.490 de zloţi în ianuarie 2023 şi va fi majorat la 3.600 de zloţi din iulie. Data alegerilor nu a fost încă stabilită, dar este programată să aibă loc în octombrie sau noiembrie.