Noile condiții economice și geopolitice au transformat PNRR-ul într-o sursă de dispute în interiorul Uniunii Europene. România și Portugalia sunt cele mai active state care cer, oficial, renegocierea unor capitole din PNRR. În spatele lor s-au aliniat și alți membri ai Uniunii, neoficial. România, are și alte motivații – de la incapacitatea tehnică de a absorbi (în termenele agreate) cele 29 de miliarde de euro, până la imposibilitatea de pune în practică unele reforme asumate (vezi pensiile).
Una peste alta, avem de „tras” 29 miliarde euro. Am primit, până acum, 6,3 miliarde euro și am cheltuit extrem de puțin: 42 milioane. Adică sub 7%. Cam acestea sunt rezultatele, indiferent că Ministerul Dezvoltării spune oricui vrea să-l asculte că are 3.000 de contracte semnate pentru PNRR. Și mai avem doar 3 ani la dispoziție. În plus, trebuie să se țină cont de faptul că ratarea unui singur obiectiv, indiferent care, poate duce la pierderea întregii sume prevăzute în PNRR. Suntem deja la limită iar ceea ce se va întâmpla în viitorul foarte apropiat reprezintă, categoric, „ultima șansă”.
Știre9 vă propune o amplă analiză pe tema PNRR, realizată de Ziarul de Investigații.