În România, potrivit Eurostat, 95,4% din fondul locativ este în proprietate personală, iar 4,6% închiriat. Estimările sugerează că între 7 și 15% din sectorul locuințelor private este închiriat. Procentul poate ajunge chiar la 20% pentru spațiile de locuit din București și din alte orașe mari - Cluj, Iași sau Constanța. 

Evident, prima întrebare este „câte contracte de închiriere sunt declarate la Fisc?”. Potrivit unui studiu realizat de Kastel Group, doar 33,7% dintre chiriașii respondenți susțin că au un contract de închiriere potrivit legislației, înregistrat la Administrația Financiară. Așadar, vorbim de o treime intrată în legalitate iar două treimi sunt bine mersi, fără obligații. Evaziunea este uriașă. 

A studiat guvernul cifrele înainte de a lua isteața decizie de a dubla impozitul pe chirii? Pare că nu pentru că modifciarea adusă Codului Fiscal va dubla, cu siguranță, și evaziunea. Avea guvernul la dispoziție vreo șansă de a lua „urma banilor”? prea mică. Gradul de bancarizare este redus, sub 30% dintre români plătesc „la vedere” chiria, folosind un cont bancar al proprietarului. 

Sunt prea puține date despre această zonă iar autoritățile nu se gândesc să facă mai mult. Probabil că Ministerul finanțelor s-a grăbit să mai bifeze un punct din lista cu măsurile necesare îmbunătățirii colectării (sau creșterii veniturilor la buget cu orice preț) fără să depună un minim efort pentru a înțelege situația. 

 În consecință, avem o „piață a chiriilor” dar nimeni nu știe cu adevărat despre ce este vorba în ea. Poate Dumnezeu să știe… Dar fiți sigur că nu ne va spune, El nu stă în spațiul altora. 

Cât despre noile reguli la calcularea impozitului pentru veniturile din chirii este bine să „mergeți” către Valentina Saygo. Este simplu ca bună ziua. Totul se dublează.