Am cunoscut destui olandezi la viața mea și pot spune că nu arătau semne vizibile de nebunie. Însă m-am îngrozit la gândul că genul acesta de „cetățean de mâna întâi” ne-a predat nouă lecții de democrație atâta amar de timp… 

10 ani mai târziu... nu s-a schimbat mare lucru. Parlamentul olandez a aprobat o rezoluție prin care atrage atenția guvernului că nu ar trebui permis României accesul în spațiul Schengen. A invocat, în primul rând, activitățile de crimă organizată și corupția. Haideți să vedem ce spun analizele oficiale (ale UE) despre crima organizată în Olanda. „Comerțul cu droguri este de departe cel mai mare domeniu de activitate criminală. Grupurile naționale (olandeze – n.red) tind să fie asociații transnaționale implicate în vânzarea de droguri. Au fost identificate aproximativ 15 bande care sunt în primul rând responsabile pentru introducerea drogurilor grele în țară. Alte domenii de activitate includ furtul de mașini, extorcarea și traficul de ființe umane”. Indicele de criminalitate al Olandei este 4,69 iar al României este 4,59, potrivit „Indexului global al crimei organizate”. Poziții apropiate...

Statistici (re)interpretate

Nu vreau să reamintesc ce au adus Europei, din punct de vedere cultural, tehnologic sau altfel, țări precum Serbia, Macedonia, România, Bulgaria sau Grecia. Sigur, cu toții avem lipsuri dar de aici și până la a te jura că numai tu, olandezul, ești buricul bătrânului continent, mi se pare o prostie. Una uriașă.

Totuși, apropo de valori democratice ori de corectitudine vs corupție, știați că vestitele lalele olandeze sunt de fapt furate de la turci? Apoi, Amsterdam, un oraș plăcut dealtfel, are un singur obiectiv turistic: celebrul bulevard cu „felinare roșii”. Pardon, și cafenelele unde se fumează „iarbă”. Aveți cunoștință că, de-a lungul secolelor, Olanda s-a dezvoltat cu ajutorul diamantelor „extrase” din Africa ori făcând speculă cu mirodenii și comerț cu armament? Pe românește, pe spatele altora. Aș mai putea pomeni despre modul cum s-au comportat cu evreii în Al Doilea Război Mondial sau despre atrocitățile comise de-a lungul anilor în coloniile „imperiului olandez”. Ori despre discriminarea rasială (apartheid) sau despre drepturile femeilor din societatea olandeză. Știați că emanciparea acestora a început abia la finalul anilor 70? 

În ceea ce privește relația cu țara noastră, tot spunem că firmele olandeze sunt principalii investitori străini din România. Nu este chiar așa. Olanda „găzduiește” pe teritoriul său o serie de companii care beneficiază de anumite facilități fiscale, similare cu cele din paradisurile fiscale. Iar investitorii din cadrul acestor companii nu sunt olandezi… cu siguranță mai mult ruși. Ei bine, aceste companii au profitat astfel de o bază din care să-și lanseze operațiunile „peste hotare”. Inclusiv în România. Gândiți-vă la asta atunci când vizitați un anume supemarket sau vă depuneți banii la o anumită bancă. Printre altele…

Ori putem vorbi de politică. În România nu există ca o cincime dintre „scaunele” din Parlament să fie ocupate de extrema dreaptă. Poate că putem vorbi de clovni sau incompetenți… Ni se tot spune că nu respectăm statul de drept. În regulă, este clar că mai avem multe de făcut… dar dacă este așa, ce caută Ungaria și Polonia în Schengen? 

Uniți în ură

Cert este ca astfel de „dezbateri” nu fac decât să aducă ura în prim plan. Declarații de genul celor făcute de diplomatul olandez în 2012 sau de Parlamentul olandez în 2022 ar trebui pedepsite. Nu neapărat de Justiție cât de opinia publică. De colegii lor, de politicieni și de prietenii lor. Altfel, vom crede că toată construcția unei „Europe unite” are la bază doar interese economice, rasiale sau de altă natură ...„ocultă”. 

P.S. Era să uit. Nu există cetățeni de „rangul 1” și cetățeni de „rangul 2”. Există doar europeni, africani, americani, asiatici, polinezieni, etc. Ne place să credem că ne deosebesc lucruri nesemnificative dar ne unesc caracteristici inestimabile: capacitatea de a fi solidar, de a lupta împreună pentru binele tuturor. Empatia. Și apropo, eticheta de „european” nu ți-o dă un costum Armani sau Hugo Boss (ba chiar „casa de modă” a acestuia din urmă s-a îmbogățit croind uniforme pentru naziști). Nici parfumu’ nu te ajută. Nimeni nu va spune „ia uiteee, miroase a Channel, sigur e din Europa!”. Eticheta în cauză ține de valoare, de respectul acordat celor din jur, de seriozitatea în abordarea sarcinilor vizavi de familie și societate. Olandezii ar fi trebuit să știe asta. 

Surse: politico.eu, statista.com