Autorităţile americane consideră că acest ajutor suplimentar ar putea stopa avansul rusesc din ultimele săptămâni.

„Atunci când sunt utilizate împreună cu alte muniţii pe care le furnizăm deja Ucrainei, scopul este ca acestea să contribuie la o apărare mai eficientă”, a declarat un oficial de rang înalt pentru Washington Post, sub rezerva anonimatului.

Oficialul a declarat că factorii de decizie ucraineni s-au angajat să nu amplaseze minele în zonele dens populate.

Publicaţia aminteşte că Joe Biden a fost mult timp reticent în a furniza aceste mine din cauza consecinţelor pe care le-ar putea avea asupra civililor. Cu toate acestea, progresele realizate de armata rusă pe teren în ultimele luni au obligat Casa Albă să găsească noi modalităţi de a ajuta Kievul, în special după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, care ar putea pune sub semnul întrebării acest ajutor militar.

Statele Unite au furnizat deja Ucrainei mine Claymore, mine antipersonal declanşate de un operator, ceea ce le face compatibile cu convenţiile de interzicere a minelor.

Experţii în controlul armelor spun însă că şi minele nepersistente reprezintă un risc pentru siguranţă.

Nici Rusia, nici Statele Unite nu fac însă parte dintre cele 164 de state-părţi la Convenţia de la Ottawa, cunoscută sub numele de Tratatul de interzicere a minelor antipersonal, care interzice amplasarea şi transferul acestor arme.

„Rusia le foloseşte oricum”, a subliniat un oficial ucrainean.

Această decizie vine după ce duminică preşedintele Joe Biden a dat undă verde Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă de acţiune furnizate de Washington împotriva teritoriului rus. Potrivit Moscovei, acestea au fost deja folosite pentru prima dată marţi, într-un atac în regiunea rusă Briansk, de la graniţa cu Ucraina.

Unii militanţi pentru drepturile omului spun însă că decizia SUA de a furniza mine antipersonal Ucrainei – Kievul fiind un semnatar al Tratatului de interzicere a minelor – este o bilă neagră pentru Washington. „Este o evoluţie şocantă şi devastatoare”, a declarat Mary Wareham, director adjunct al diviziei pentru crize, conflicte şi arme la Human Rights Watch, arătând că şi minele nepersistente prezintă riscuri pentru civili, necesită eforturi complicate de curăţare şi nu sunt întotdeauna dezactivate în mod fiabil.

În 2020, administraţia Trump inversase politica din era Obama, subliniind necesitatea utilizării strategice a minelor pentru a contracara adversari precum Rusia şi China şi atrăgându-şi condamnarea puternică din partea susţinătorilor controlului armelor. „Va pune mai mulţi civili în pericolul de a fi răniţi de mine neexplodate şi este inutil din perspectivă militară”, declara Biden, în calitate de candidat la preşedinţie, ca răspuns la decizia lui Trump, pe care o calificase drept „nesăbuită”.

Statele Unite aveau un stoc de aproximativ 3 milioane de mine antipersonal în 2022. Minele nu au mai fost utilizate din 1991, în timpul primului Război din Golf, în afară de un singur incident din 2002 în Afganistan care a implicat o singură muniţie, a declarat Departamentul de Stat în 2022.

Administraţia Biden s-a angajat deja să sprijine eforturile de deminare în Ucraina după încheierea conflictului. Un oficial american a declarat că administraţia va extinde acest angajament pentru a ajuta la curăţarea minelor furnizate de Statele Unite.

Conflictul din Ucraina a stimulat şi alte ţări să îşi reevalueze opoziţia faţă de minele antipersonal. Ţările baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au luat în considerare retragerea din Convenţia de la Ottawa la începutul acestui an pentru a-şi consolida apărarea împotriva agresiunii ruse, deşi în cele din urmă au decis să-şi consolideze stocurile de mine antitanc şi alte instrumente care sunt mai puţin periculoase pentru civili.

Sursa foto: Președinția Ucrainei