Scriam ieri la prânz, așezată pe covor. O pisică dormea lipită de mine, cealaltă la un metru de noi, pe rucsacul meu. Se auzeau doar sunetul tastelor și mormăiala mea.
Mereu vorbesc cu mine când scriu. Noroc că nu mă vede nimeni. Cred că fac un spectacol foarte caraghios.
Scriam cu plăcerea pe care o simte un copil când primește în sfârșit înghețata pe care și-o dorește. Mă bucuram că scriu și mă scăldam în bucuria asta ca un purceluș în noroi. O simțeam în fiecare celulă.
Mai multe din Diverse