Chiar ne întrebam, când ne mai oferă Vasilică, sociologul de la Apărare, clipe de încântare și spectacol? Mai intelectual ca profesorul de la ANI SRI nu găsești în interiorul PSD. Nici în Guvern nu cred să fie cineva mai „jucăuș cu neuronii minții” cum este filozoful din fruntea Armatei. 

Că l-au lăsat să plece la Bruxelles nu-i mare necaz. Și așa mai mult încurca prin guvern și minister. Totuși, cum naiba să-l lași pe „gângurilă” să cuvânteze pe limba fratelui mai în vârstă al partenerului strategic?  Vasilică, dacă adună 20 de cuvinte în limba română, le încurcă de nu înțelegi dacă te ceartă sau te laudă, vine sau pleacă. În engleză ce să facă, nefericitul? Am simțit, totuși, admirația pentru președintele de onoare al social democraților. Influența discretă a accentului iliescian a produs nostalgie multor membri de partid. Mă rog, la fel de discretă pe cât sunt trupele rusești care se plimbă plictisite pe lângă granița cu Ucraina.

„Lovește și fugi în 44 de secunde” cu Celentano de la Apărare

„Atenție! Interzis politicienilor, fără acordul șefului de partid. Urmează imagini care vă pot marca emoțional.” Cuvântează public, în limba engleză, doctorul Dîncu. Emoția, tremurul din glas și bălăngănitul pe scaun depășesc penibilul momentului. Pentru politicieni sunt, însă, imagini înfiorătoare. Dovada faptului că nu-i ușor să fii mare șef, acolo, la București. Te trimit ăștia prin străinătățuri, te mai pun să și vorbești în grai străin, ce să mai, jale mare. Mai bine baron local, decât ministru sau deputat.

În timpul discursului lui Dîncu, Geoană are o expresie profund îndurerată care oscilează între perplexitate și năucire. Nikolaos Panagiotopoulos, ministrul apărării din Grecia, își ascunde cu greu admirația față de fluența cu care omologul său de la București citește un text de câteva rânduri. Noi, în România, ne bucurăm să știm că Celentano este academicianul din fruntea PSD. Măcar constatăm de ce ne aflăm în pragul colapsului.

Ce autoritate are ministrul apărării după ce devine subiect de bancuri în urma unei prestații absolut jenante? Dacă intenția a fost ca prin nominalizarea lui Dîncu să ne pară ministrul anterior un intelectual stilat și un orator versat aproape că se atinge obiectivul. Altfel, cu fiecare zi care trece realizăm tot mai clar că Dîncu nu are ce căuta în fruntea Apărării. 

După aproape 18 ani de când suntem membri ai Alianței Nord Atlantice și alți 15 ani ai Uniunii Europene noi avem la Apărare un ministru care ne apropie tot mai mult de Rusia. Un doctor care nu este capabil să citească un text,  50 de cuvinte, măcar la nivelul unui elev de școală generală. Un profesor universitar care nu poate comunica în limba engleză, liber, fluent și inteligibil. Știm, din declarațiile sale, că Dîncu stăpânește mult mai bine limba rusă. De ce nu-l nominalizează negociator în regiunea Donețk? 

Anul trecut ne arătam oripilați că România trimite la un grup de lucru NATO expertul național însoțit de translator.  Sau la conducera unei structuri multinaționale un general pentru care s-a modificat abuziv ordinul ministrului. În ultimii ani majoritatea generalilor, aflați la conducerea structurilor centrale ale Armatei, nu cunosc limba engleză nici cât să se prezinte. În comparație cu ei Dîncu e deja fluent. Au fost avansați, însă, toți pretorieni și umpluți de stele cât cerul într-o noapte senină de vară.

Colonia România

Important este să nu-l lăsăm pe Dîncu prea mult să se joace cu colegii din Alianță. La dezinvoltura cu care turuie în engleză ne trezim cu angajamentul că pleacă singur la război cu rușii, în spațiul cibernetic, călare pe F16.

Acordul pentru înființarea unui Grup de luptă GL NATO în România, condus de Franța, este comunicat drept o mare victorie a României. În realitate este o altă umilintă, o recunoaștere a incapacității de a ne păzi granițele. Alianța a decis să-și confirme solidaritatea și unitatea prin înființarea Grupurilor de luptă  în toate cele 4 state din estul Europei, nu doar în România. Ungaria și Slovacia s-au declarat ferm împotriva propunerii motivând că forțele proprii asigură prezența NATO pe teritoriul național. Bulgaria a fost rezervată în comunicare și nu s-a grăbit să urle de plăcere. 

Grupul de luptă este o unitate de timp batalion întărit, fără mare valoare operațională când acționează izolat și mai ales dacă este constituit multinațional. Țările Baltice abia adună un sfert din populația României. Toate au graniță comună cu Rusia, iar zona enclavei din jurul Kaliningrad este mai fierbinte pentru NATO decât Donbas sau Donețk. Dacă am ajuns să ne bucurăm că suntem tratați ca Estonia sau Lituania avem o mare problemă de securitate. 

În timp ce Vasilică reușește să se facă plenar de râs și să expună o țară întreagă glumelor partenerilor, prin România americanii au ieșit la plimbare, cu elicopterul. În nordul îndepărtat al țării, dar în apropierea graniței cu Ucraina, aterizează elicopterele, având echipaj exclusiv american, cu nonșalanța unui șofer de camion care oprește la benzinărie să-și ia o cafea. Din Vama Siret până la cea mai apropiată bază aeriană pentru elicoptere este nevoie de cel puțin o oră de zbor. Greu de crezut că elicopterul s-a rătăcit. 

Cum este posibil să se plimbe un elicopter american prin România și autoritățile locale să nu fie informate? Mai mult, în ce țară civilizată un elicopter militar străin aterizează în apropierea unui punct vamal și nicio autoritate nu intervine, nimeni nu protestează? Patru militari americani se plimbau cu rucsacul în spate și o agendă în care scriau cu înfrigurare, printre concetățenii noștri. Ce prerogative sau responsabilități are Armata SUA în România?

Întrebările sunt retorice pentru că oricum habar nu avem nici măcar ce militari americani sunt pe teritoriul nostru. România a fost de acord să nu solicite date privind numele cetățenilor americani care intră în țară în baza acordurilor de... parteneriat strategic.

La sfârșitul lui ianuarie o mașină condusă de o angajată a ambasadei SUA a lovit o femeie pe o trecere de pietoni de pe Bulevardul Pipera din Voluntari. Rănită în urma accidentului femeia, în vârstă de 42 de ani, a fost transportată la spital. Sănătoasă, dar cu orgoliul de șofer puțin șifonat, cetățeana americană în vârstă de 32 de ani a fost transportată în... America. Ancheta s-a terminat înainte să înceapă. Încă o situație în care partenerul strategic ne umilește, la noi în țară.

Avem un lider PSD care nu pierde nicio ocazie să demonstreze cât de mare este pălăria de ministru. Autorități care nu reușesc să controleze sub ncio formă spațiul aerian național. Ne este, însă, cultivată teama de ruși sau de război. Să fim serioși! Nimeni nu se compromite să lupte cu noi. Suntem o colonie prin care stăpânii se plimbă ca într-un sat fără câini. Nu ne permitem nici măcar dușmani să avem. Abia ăsta ar fi un lux! 

Suveranitatea am cedat-o în schimbul mirajul pe care îl reprezenta bunăstarea promisă de Uniunea Europeană. La independența am renunțat când toată politica de apărare am construit-o pe sprijinul aliat și al partenerului strategic. Ne-am păstrat libertatea de a ne umple de ridicol și penibil prin politicieni incapabili să-și reprezinte țara sau să-și cunoască limitele.